Viitor

Din cand in cand ma cuprind niste sentimente ciudate. Parca sunt in deriva… Si e bine, visez ca pot face orice, viitorul fiind departe. Dar partea realista din mine isi da seama ca viitorul s-a apropiat periculos de mult si parca nu sunt pregatita. Tot ceea ce am facut pana acum parca nu e de ajuns si nu stiu ce sa fac… In special, nu stiu ce vreau.

Fara sa vreau amestec personalul cu profesionalul, deoarece vreau sa existe un echilibru intre aceastea doua. Astfel, cred ca daca as stii macar personal ce doresc, profesionalul va fi usor de deslusit. Sau invers. Insa nu e nimic… Nimic concret, cel putin, pentru ca mintea mea e plina de idei, de vise, de scenarii. Dar la ce folos. Ce astept? Nu stiu. Ce vreau? … ACEASTA este intrebarea…

Sunt acasa, la vechiul calculator si mi-am amintit de vechiul blog si am spus sa scriu. Macar ma descarc putin… Ma destainui nimanui…

Un comentariu aprilie 22, 2014